Schimbările climatice amplifică creșterile bruște ale prețurilor alimentare

Fenomenele meteorologice extreme, precum valurile de căldură sau secetele prelungite, au dus la creșteri semnificative ale prețurilor la alimente în diverse regiuni ale lumii, conform unui studiu recent. Cercetătorii au evidențiat legătura directă dintre evenimentele climatice neobișnuite și fluctuațiile rapide ale costurilor produselor de bază.

Analiza, realizată de experți în climatologie, a identificat multiple cazuri în care condițiile meteorologice extreme au afectat producția agricolă, determinând creșteri abrupte ale prețurilor. De exemplu, în Spania, seceta din ultimii ani a dus la o majorare cu 50% a costului uleiului de măsline. În India, o undă de căldură din 2023 a făcut ca prețul cepei să urce cu aproape 90%, iar în Coreea de Sud, varza a devenit cu 70% mai scumpă după o vară caniculară.

Impactul acestor schimbări nu se limitează doar la zonele afectate. Prin intermediul comerțului global, creșterile de preț se propagă și în alte regiuni. Un exemplu emblematic este ciocolata din Marea Britanie, care a înregistrat scumpiri semnificative după ce producția de cacao din Africa de Vest a fost grav afectată de secetă.

Specialiștii avertizează că aceste tendințe vor deveni din ce în ce mai frecvente pe măsură ce schimbările climatice se intensifică. „Evenimentele meteorologice extreme sunt acum mai puternice și mai dese decât în trecut, iar acest lucru va continua atâta timp cât emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse”, explică unul dintre cercetători.

Efectele nu sunt doar economice, ci și sociale. În țările mai sărace, unde o parte semnificativă a veniturilor se alocă pentru alimente, scumpirile pot duce la reducerea consumului de produse nutritive, afectând sănătatea publică. De asemenea, fluctuațiile prețurilor au declanșat în trecut proteste și instabilitate politică, așa cum s-a întâmplat în 2010, când creșterile la grâu au generat revolte în mai multe țări.

Problema reprezintă o provocare și pentru băncile centrale, deoarece inflația alimentară poate submina eforturile de stabilizare a economiilor. În unele țări, unde alimentele au o pondere mare în cheltuielile gospodăriilor, impactul este deosebit de puternic.

Concluzia studiului este clară: sistemul alimentar global devine din ce în ce mai vulnerabil la șocurile climatice, iar fără măsuri eficiente de adaptare, crizele de prețuri vor continua să afecteze atât producătorii, cât și consumatorii.