Angajații guvernamentali protestează împotriva reducerilor de beneficii, în timp ce conducătorii primesc privilegii
Sindicatul reprezentând angajații din aparatul de stat a criticat recentele propuneri ale Guvernului de a reduce sporurile pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare. Conform noilor măsuri, aceste sporuri ar fi limitate la 300 de lei brut pe lună, iar concediile suplimentare pentru munca în condiții grele ar fi reduse la doar 1–3 zile pe an.
Într-un comunicat oficial, sindicaliștii au denunțat această decizie ca fiind o reducere mascată a veniturilor celor care lucrează în medii toxice sau solicitante fizic și psihic. „Este inadmisibil să se taie din drepturile angajaților din sănătate, învățământ, justiție sau alte domenii bugetare, în timp ce se înființează noi posturi de demnitate publică, cu salarii și beneficii sporite”, se arată în declarație.
Criticile se îndreaptă și spre creșterea numărului de funcții politice, precum vicepremieri, consilieri și secretari de stat, fiecare însoțiți de echipaje întregi și beneficii financiare substanțiale. „Aceasta nu este o reformă, ci o redistribuire inechitabilă a resurselor: se reduc drepturile celor care muncesc, dar se extind privilegiile celor care conduc”, au subliniat reprezentanții sindicali.
Angajații cer Guvernului să renunțe la proiectul de ordonanță de urgență și să reia dialogul social, avertizând că nu vor accepta măsuri adoptate în grabă, fără consultare. „Statul nu devine eficient prin tăieri la salarii și beneficii, ci prin eliminarea posturilor inutile și a cheltuielilor exagerate ale clasei politice”, se menționează în comunicat.
Proiectul de ordonanță prevede modificarea Legii salarizării din sectorul public, limitând sporurile pentru muncă în condiții periculoase la 300 de lei brut, indiferent de vechime sau riscurile specifice. Măsura ar afecta personalul medical, educatorii, funcționarii publici, militarii și alte categorii care anterior primeau până la 15% din salariul de bază drept compensație.
Sindicatul insistă că Guvernul ar trebui să prioritizeze eliminarea cheltuielilor inutile și să protejeze drepturile celor care deservesc efectiv statul, în loc să le reducă compensațiile în timp ce clasele politice își extind avantajele.