China controlează strategic rețelele de gaze din Austria
În timp ce Germania analizează riscurile unei posibile intromisiuni chineze în sistemul său energetic, Austria trăiește deja această realitate. O companie de stat din China, strâns legată de guvernul de la Beijing, deține acțiuni semnificative în operatorii cheie care gestionează conductele de gaze din țară.
Deși atenția publică s-a concentrat în ultimii ani pe dependența de gazele rusești, un alt jucător global, mult mai discret, și-a consolidat poziția în sectorul energetic austriac: China. Compania State Grid Corporation of China (SGCC), controlată integral de statul chinez, deține participații indirecte în principalele infrastructuri de transport a gazelor naturale din Austria.
Cum a pătruns China în sistemul energetic austriac?
Una dintre cele mai importante conducte din țară, Trans Austria Gasleitung (TAG), care traversează 400 de kilometri și asigură legătura între Europa de Est și cea de Sud, este controlată în proporție de 84,47% de compania italiană Snam. Însă, printr-un lanț complex de acționariate, State Grid deține 35% din CDP Reti, acționarul majoritar al Snam, ceea ce înseamnă o influență indirectă asupra infrastructurii critice austriece.
Situația se repetă și în cazul Gas Connect Austria (GCA), operatorul care gestionează toate conductele majore din țară. Deși firma este controlată în principal de Verbund, un furnizor de energie parțial deținut de statul austriac, Snam deține și aici o participație de 19,6%, iar prin intermediul acesteia, China își menține influența.
Ce riscuri implică acest control indirect?
Analiștii avertizează că astfel de investiții nu sunt doar comerciale, ci servesc și obiectivelor geopolitice ale Chinei. Conform unui raport al Parlamentului European din 2023, companiile de stat chineze funcționează ca instrumente ale Partidului Comunist pentru extinderea influenței globale. Prin intermediul participațiilor în infrastructuri critice, Beijingul poate influența deciziile de investiții sau chiar accesul la resurse în caz de crize.
În Germania, unde State Grid urmărește să achiziționeze o participație în Open Grid Europe, autoritățile evaluează riscurile pentru securitatea națională. În Austria, însă, prezența chineză este deja un fapt împăcat, deși puțin discutat public.
Reacția Uniunii Europene
Bruxelles-ul a început să ia măsuri mai stricte pentru a limita controlul străin asupra infrastructurilor critice. Însă, în cazul Austriei, intervenția este tardivă – China și-a consolidat deja poziția. Experții subliniază că, pe lângă dependența de gazele rusești, Europa ar trebui să ia în calcul și riscul unei expansiuni chineze în sectorul energetic.
Întrebarea care rămâne este: cât de mult poate Beijingul să influențeze, prin acționariat indirect, politicile energetice ale unor țări europene? Iar răspunsul, din păcate, pare să fie – destul de mult.
